Etica profesională în Raportul FreeEx 2018 - 2019: De la „LumeaDenunţurilor”, la fake news, moderatori cu „nervii slabi” sau „fumigenele” de presă la protestele din 10 august

„Prin diferite mecanisme de finanţare şi prin impunerea propriei agende, actuala putere subminează grav independenţa presei şi dreptul la corecta informare a cetăţenilor”, este una dintre concluziile ActiveWatch.

„În cazul instituţiilor de presă pro guvernamentale s-au înregistrat cele mai multe tentative de promovare de fake news”, este o altă concluzie.

„Media nu mai este spaţiu de dezbateri, ci de confruntări. Uneori, există riscul să fii luat pe sus şi de adversarii politici şi de moderatori.”

Prezentăm pe scurt câteva dintre cazurile de nerespectare a normelor profesionale:

• Lumeadenunţurilor.ro. Site-ul Luju.ro (Lumea Justiţiei) a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o sesizare penală împotriva preşedintelui Iohannis şi a soţiei acestuia. Aceeaşi publicaţie a depus la începutul acestui an un alt denunţ, împotriva vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

• Moderatori cu nervii slabi: Cazul Mihai Gâdea care a avut o reacţie inadecvată într-un schimb de replici cu Ionel Dancă. Pupaţi-o în c*r pe Kövesi...Pupaţi-o, domnule, în c*r pe Kövesi”. Câteva luni mai târziu, Gâdea intră într-un nou conflict cu reprezentantul PNL, Cristian Băcanu, căruia i-a replicat „Sunteţi tare în gură”. Acelaşi Mihai Gâdea recidivează în relaţia cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, şi îl invită să părăsească platoul. Reacţia lui Gâdea a avut loc după ce Dancă a acuzat Antena 3 că manipulează.
  • O reacţie la fel de disproporţionată a avut şi moderatoarea Alexandra Păcuraru, de la Realitatea TV, care, în data de 7 iulie 2018, l-a dat afară din emisiune pe invitatul său, Dragoş Bucurenci, pentru că acesta ar fi avut opinii critice la adresa Bisericii Ortodoxe.

• Antena 3 şi câteva fake news-uri. Pe 25 aprilie 2018, Mihai Gâdea prezenta în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” o scrisoare „absolut devastatoare”, atribuită unei judecătoare de la Tribunalul Sălaj, care ar fi trimis un memoriu către Guvern în care condamna imixtiunea SRI în procedurile judiciare. O zi mai târziu Tribunalul Sălaj dezminţea informaţiile din spaţiul publicului.
  • Pe 17 iulie 2018, Ambasada Suediei la Bucureşti acuza, în bloc, mai multe instituţii media, printre care şi Antena 3, de propagarea unei ştiri false.

• 10 august 2018, cu lacrimogene şi fumigene de presă. Evenimentele violente din ziua protestului au fost prezentate de presă în funcţie de afinităţile politice şi ideologice. Posturile de televiziune Antena 3 şi România TV au prezentat precaut acţiunile din Piaţa Victoriei şi au condamnat exclusiv protestatarii pentru violenţele care au degenerat. În cazul Realitatea TV, evenimentele din piaţă au fost prezentate într-o manieră alarmistă, pe tronsonul de seară asigurat de jurnalistul Rareş Bogdan fiind vehiculate informaţii pe surse, greu de verificat şi probat în acele momente tensionate.

Paginademedia.ro va prezenta în mai multe epsioade întregul raport privind libertatea presei în România. Redăm în continuare capitol primul capitol, cel privind Etica profesională şi corupţia în presă:

Presa în derivă pre-electorală

Chiar dacă anul 2018 nu a mai fost atât de tensionat la nivel politic şi social precum anii precedenţi, această stare de fapt nu s-a reflectat şi în peisajul mass-media. Partidul Social Democrat a continuat să-şi promoveze, contra cost, propria agendă cu sprijinul instituţiilor de presă şi formatorilor de opinie care au continuat lupta împotriva „statului paralel”, dar şi împotriva adversarilor politici ai coaliţiei de guvernare.

Jurnalismul angajat a atins noi culmi anul trecut şi la începutul acestui an când, în premieră, o instituţie de presă afiliată PSD a depus denunţuri penale împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi împotriva vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans. Ambele evenimente au fost exploatate mediatic de presa pro guvernamentală şi au contribuit la campania de denigrare a preşedintelui statului sau la consolidarea discursului eurosceptic tot mai pronunţat în spaţiul public românesc.

Senzaţionalismul şi lipsa de echilibru au dominat şi anul trecut agenda media, publicul fiind supra expus la „lovituri fatale” sau „nucleare”, anunţate fie de presa pro guvernamentală, fie de presa aşa zis de „opoziţie”.

Din cauza agendei politice, sistemul judiciar a fost şi anul trecut subiect de prime-time. Dezbaterile dedicate acestui domeniu au fost întreţinute aproape exclusiv de jurnalişti, comentatori de serviciu, politicieni sau avocaţi ai politicienilor, vocile judecătorilor şi procurorilor fiind cvasi-absente. Procedurile judiciare sau analizele de constituţionalitate au fost răstălmăcite excesiv şi agresiv de amatori care nu s-au ferit de verdicte irevocabile.

Acuzaţiile de fake news şi de propagandă au fost aruncate din toate taberele media, însă, în unele situaţii, aşa-zisele lecţii de dezasamblat ştiri false s-au făcut tot cu ştiri inventate sau scoase din context.

Anul 2018 a fost un an de uzură, în care instituţiile de presă politizate şi-au fidelizat publicul cu aceleaşi subiecte şi obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea anilor electorali 2019 şi 2020.

Uitându-ne retrospectiv la radicalizarea şi politizarea excesivă a peisajului media, nu găsim motive de optimism că presa va redeveni presă şi că partidele vor redeveni partide. Prin urmare, credem noi, cel mai onest ar fi ca la următoare rundă de alegeri să punem ştampila direct pe siglele televiziunilor de partid.

Şi, dacă nu iese bine numărătoarea voturilor, o reglăm din peoplemeter.

Nerespectarea normelor profesionale

Redăm mai jos unele dintre cele mai semnificative derapaje de la deontologia jurnalistică înregistrate în anul 2018 şi începutul anului 2019.

Pentru gravitatea sau frecvenţa lor, cazurile consemnate au fost sancţionate de foruri autorizate, precum Consiliul Naţional al Audiovizualului. Altele, în schimb, au fost sancţionate doar prin reacţiile de revoltă ale opiniei publice.

Lumeadenunţurilor.ro

În data de 9 mai 2018, redacţia site-ului luju.ro, coordonat de jurnaliştii Răzvan Savaliuc şi Adina Anghelescu, anunţa că a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o sesizare penală împotriva preşedintelui Iohannis şi a soţiei acestuia, printre aspectele sesizate numărându-se abuz în serviciu, fals, spălare de bani şi grup infracţional organizat. Gestul jurnaliştilor de la Lumea Justiţiei a făcut ocolul presei pro guvernamentale din România şi a fost apreciat inclusiv de Sputnik Moldova.

La nici o lună distanţă, pe 5 iunie 2018, Lumea Justiţiei titra „IOHANNIS ARE DOSAR PENAL. DNA a deschis dosarul 250/P/2018 pe numele Carmen Georgeta Iohannis şi Klaus Werner Iohannis în urma sesizării redacţiei Lumea Justiţiei (...)”.

Această evoluţie a generat un nou lait motiv pentru presa ostilă preşedintelui Iohannis, care devenise astfel, la rândul său, „penal”. În contrapondere, la acea vreme, alte publicaţii au încadrat ştirea ca fiind falsă, întrucât, în opinia lor, dosarul deschis de DNA făcea parte din procedura standard de înregistrare a oricărei sesizări depuse în atenţia instituţiei. Subliniem faptul că, în ciuda controverselor generate de acţiunea jurnaliştilor de la Lumea Justiţiei, procedura judiciară şi-a urmat totuşi cursul, în cauză fiind audiată soţia preşedintelui.

La începutul acestui an, echipa Lumea Justiţiei reintră în atenţia publică cu o plângere penală îndreptată împotriva vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarului european pe Justiţie, Vera Jourova, şefei Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Cristea, procurorului general al României, Augustin Lazăr, precum şi împotriva echipei care a redactat raportul MCV din noiembrie 2018.

Plângerea fusese depusă iniţial la DIICOT, dar instituţia a declinat cauza către Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

Acţiunea jurnaliştilor de la Lumea Justiţiei a scindat încă o dată opinia publică, gestul fiind încadrat fie ca o „lovitură internaţională ”, fie de-a dreptul „ridicol”. Ca şi în cazul plângerii penale împotriva preşedintelui Iohannis, şi această speţă a fost folosită de presa pro guvernamentală pentru a-i decredibiliza pe susţinătorii statului de drept, precum şi pentru a alimenta un discurs eurosceptic, de decredibilizare a forurilor europene. La data de 28 martie 2019, procurorii Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie anunţau clasarea dosarului „Timmermans”.

Deoarece una dintre cauze este încă în investigare (dosarul soţilor Iohannis) este încă prematur să evaluăm dacă acţiunile jurnaliştilor de la Lumea Justiţiei au în vedere interesul public sau au alte obiective. Cu certitudine însă, în ambele situaţii este necesară o dezbatere asupra rolului jurnalistului în societate şi în relaţia cu organele judiciare.

Moderatori cu nervii slabi

În data de 14 februarie 2018, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, moderatorul Mihai Gâdea a avut o reacţie inadecvată într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă.

Vădit iritat de opiniile exprimate de invitat, Gâdea i-a replicat: „Să nu plece. Pupaţi-o în c*r pe Kövesi...Pupaţi-o, domnule, în c*r pe Kövesi”.

La acea dată, incidentul a generat aproape 150 de reclamaţii la CNA, însă forul a discutat speţa abia după termenul de prescripţie (şase luni) şi a sancţionat derapajul la pachet cu alte abateri înregistrate pe acelaşi post de televiziune.

Câteva luni mai târziu, pe 4 iunie 2018, Mihai Gâdea intră din nou într-un conflict cu reprezentantul PNL, Cristian Băcanu, căruia i-a replicat „Sunteţi tare în gură”. În urma incidentului, dar şi pentru că nu i s-a mai permis să vorbească în emisiune, invitatul a ales să părăsească platoul emisiunii.

Pe 28 martie 2019, Mihai Gâdea recidivează în relaţia cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, şi îl invită să părăsească platoul. Reacţia lui Gâdea a avut loc după ce Dancă a acuzat Antena 3 că manipulează. În urma acestui incident, un membru CNA s-a autosesizat, însă speţa încă nu a fost analizată de forul audiovizual.

O reacţie la fel de disproporţionată a avut şi moderatoarea Alexandra Păcuraru, de la Realitatea TV, care, în data de 7 iulie 2018, l-a dat afară din emisiune pe invitatul său, Dragoş Bucurenci, pentru că acesta ar fi avut opinii critice la adresa Bisericii Ortodoxe.

Incidentul a avut loc în cadrul emisiunii „Acasă la oamenii Realităţii”, în care a fost invitat atât un reprezentant al bisericii, cât şi Dragoş Bucurenci. Alexandra Păcuraru a relatat ulterior că s-a simţit jignită de opiniile lui Bucurenci şi, pe cale de consecinţă, l-a invitat să părăsească platoul emisiunii.

Antena 3 – fake news pe fake news se scoate

În 2018, propaganda şi fake news au fost teme recurente în agenda postului Antena 3, care a încercat să-şi avertizeze publicul în legătură cu anumite situaţii pe care jurnaliştii postului le considerau parte dintr-o strategie de intoxicare a opiniei publice. Însă, în încercarea de a valida anumite teorii sau de a demantela ştiri false, realizatorii Antena 3 fie au folosit informaţii false, fie le-au scos din context.

Pe 25 aprilie 2018, Mihai Gâdea prezenta în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” o scrisoare „absolut devastatoare”, atribuită unei judecătoare de la Tribunalul Sălaj, care ar fi trimis un memoriu către Guvern în care condamna imixtiunea SRI în procedurile judiciare.

Presupusa scrisoare prezentată de realizatorul Antena 3 ca fiind „documentul original” a fost viralizată în mediul online, fiind preluată atât de site-uri de ştiri, cât şi de filiala PSD Ilfov, care a distribuit informaţia pe Facebook.

În data de 26 aprilie 2018, Tribunalul Sălaj emitea un comunicat de presă în care dezminţea informaţiile din spaţiul public şi anunţa că judecătoarea asociată cu acel presupus memoriu ar fi depus plângere penală încă din data de 20 aprilie 2018 pentru „săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată”.

Pe 24 iunie 2018, Antena 3 deschide un nou front împotriva postului Pro TV, pe care îl acuză de distribuire de informaţii false şi de instigare la proteste. În cadrul emisiunii Sinteza Zilei din acea seară, realizatorul şi invitaţii au analizat o ştire realizată de Pro TV, şi distribuită de o pagină de Facebook, în care erau prezentate efectele modificărilor la Codul Penal, fără a preciza însă că ştirea fusese difuzată în luna decembrie 2017.

Postul Pro TV a reacţionat şi a acuzat postul Antena 3 nu doar că a omis să specifice data difuzării acelui material, dar l-a şi contextualizat greşit, corelându-l cu contextul politic din vara anului 2018.

În replică, Mihai Gâdea a declarat a doua zi, pe 26 iunie 2018, că „Noi aseară nu am spus că a dat Pro TV ştirea, am spus că a fost data pe Facebook. Pro TV şi propaganda nu ştiu cum să facă faţă situaţiei” şi că „Fake news-ul nu se prescrie. Este fake news şi în decembrie şi astăzi”.

Pe 17 iulie 2018, Ambasada Suediei la Bucureşti acuza, în bloc, mai multe instituţii media, printre care şi Antena 3, de propagarea unei ştiri false. Ambasada acuza mai multe publicaţii şi televiziuni că au prezentat o ştire conform căreia ar fi şters un material video în care Laura Codruţa Kövesi a fost decorată de statul suedez, iar decizia ar fi fost o consecinţă de demiterii acesteia din funcţia de procuror-şef DNA.

Diplomaţii au subliniat faptul că filmul fusese şters de pe contul de YouTube încă din anul 2017, fără nicio legătură cu evenimentele din România. Mai mult, Ambasada a criticat şi faptul că nu a fost contactată pentru a formula un punct de vedere.

În replică, unul dintre realizatorii Antena 3, Ana-Maria Roman, a declarat a doua zi (18 iulie 2018), că postul nu ar fi sugerat o legătură de cauzalitate între demiterea lui Kövesi şi dispariţia înregistrării şi şi-a declinat responsabilitatea asupra conţinutului, făcând trimitere la sursa primară a informaţiei: „Ştirea de pe inpolitics a fost preluată de mai multă lume, inclusiv de noi”.

10 august 2018 – lacrimogene şi fumigene de presă

Mitingul Diasporei din 10 august a fost unul dintre cele mai mediatizate şi controversate evenimente ale anului trecut.

Încă de dinainte de ziua protestului, televiziunile şi publicaţiile pro guvernamentale anticipau că va fi un protest care va degenera şi va fi violent.

În data de 6 august 2018, Antena 3 făcea public „planul dement” al lui Ovidiu Grosu, o persoană care se prezenta drept adevăratul organizator al protestului din 10 august. În interviul difuzat la Sinteza Zilei, Grosu a exprimat o serie de opinii care incitau la violenţă şi care confirmau teza Antena 3 că protestul din 10 august va fi unul de mare risc: „Nimeni nu va veni să ne facă bine, binele ni-l facem noi. Flăcări, fum şi sânge pe străzi - nu există altă variantă”; sau: „Dacă jandarmul îmi pune bastonul în gât sau pistolul în cap eu am dreptul să-i iau viaţa”.

Declaraţiile şocante din acel interviu au generat reacţii în lanţ în spaţiul public atât printre susţinătorii protestului, care s-au delimitat de opiniile lui Grosu, dar şi printre opozanţii evenimentului programat pe 10 august. La două zile după interviul difuzat de Antena 3, DIICOT l-a pus sub control judiciar pe Ovidiu Grosu, pentru 60 de zile.

Evenimentele violente din ziua protestului au fost prezentate de presă în funcţie de afinităţile politice şi ideologice.

Posturile de televiziune Antena 3 şi România TV au prezentat precaut acţiunile din Piaţa Victoriei şi au condamnat exclusiv protestatarii pentru violenţele care au degenerat. Jurnaliştii şi invitaţii posturilor menţionate au speculat existenţa unor agitatori în piaţă şi au îndemnat lumea să evite escaladarea violenţelor.

Alte posturi de televiziune, precum Realitatea TV sau Digi 24 au prezentat însă, cu predilecţie, acţiunile agresive şi disproporţionate ale Jandarmeriei Române împotriva participanţilor la protest sau chiar împotriva jurnaliştilor aflaţi la faţa locului.

În cazul Realitatea TV, evenimentele din piaţă au fost prezentate într-o manieră alarmistă, pe tronsonul de seară asigurat de jurnalistul Rareş Bogdan fiind vehiculate informaţii pe surse, greu de verificat şi probat în acele momente tensionate.

Astfel, Rareş Bogdan şi invitaţii săi au lansat o serie de acuzaţii la adresa autorităţilor şi forţelor de ordine care nu aveau bază factuală şi fără să ofere un punct de vedere al instituţiilor sau persoanelor acuzate că: folosesc „gaz toxic CS” şi „muniţie expirată” sau chiar că ar fi responsabili de „moartea a doi kosovari”.

Pentru aceste derapaje, dar şi pentru abateri repetate în perioada 10 – 17 august 2018, postul Realitatea TV a fost sancţionat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, la începutul acestui an, cu suspendarea emisiei timp de 10 minute.

Derapajele şi speculaţiile au continuat în spaţiul media după incidentele din 10 august 2018, însă nici unele nu au fost de gravitatea situaţiilor prezentate de postul Realitatea TV. Astfel, speculaţiile formulate în emisiunea Alessandrei Stoicescu (Antena 3), din data de 13 august 2018, conform cărora violenţele ar fi fost generate de persoane special instruite şi plătite (mercenari) sau de membri ai mişcării Antifa, plătiţi de George Soros, au scăpat nesancţionate de CNA, chiar dacă unul dintre membrii consiliului s-a autosesizat în acest caz.

În schimb, postul România TV a fost amendat cu 15.000 de lei pentru că, în ziua protestului, moderatorii nu au intervenit când invitaţii au lansat acuzaţii conform cărora protestatarii violenţi ar fi plătiţi sau că ar fi mercenari.

Necunoscute sunt sursele conspiraţiei

Şi în anul 2018 au continuat campaniile de presă împotriva mişcărilor civice active în protestele anti-guvernamentale (#rezist, #coruptiaucide) sau împotriva unor organizaţii neguvernamentale sau publicaţii critice la adresa coaliţiei de guvernare.

În 15 noiembrie 2018, Lumea Justiţiei difuza, în exclusivitate şi pe surse, faptul că DIICOT ar fi deschis o investigaţie pentru a verifica sursele de finanţare ale mişcării #Rezist.

Jurnaliştii luju.ro anunţau existenţa unui „dosar bombă” la DIICOT, care investighează sute de operaţiuni cu cryptomonede, în valoare de 14 milioane de dolari, care ar fi avut ca destinatari diferite entităţi implicate în protestele de stradă din ultimii doi ani.

Invocând „surse judiciare avizate”, dar anonime, Lumea Justiţiei a reprodus o schemă de finanţare a „grupărilor violente de stradă (care în ultima perioadă speriate că au intrat în vizorul autorităţilor şi-au redus subit activitatea) şi care au organizat în anii 2017 şi 2018, şi mai ales în data de 10 august 2018, acţiuni împotriva ordinii constituţionale - pedepsite de art. 397 Cod penal – în scopul dărâmării guvernării PSD-ALDE”.

Conform surselor citate de luju.ro, banii virtuali ar fi provenit dintr-o singură sursă, Fundaţia Ştefan Batory din Polonia, organizaţie finanţată de George Soros, şi ar fi fost distribuiţi către mişcări civice, ONG-uri şi publicaţii critice cu Puterea. Materialul publicat de Lumea Justiţiei a fost preluat şi distribuit de principalele instituţii de presă pro-guvernamentale.

Fundaţia Ştefan Batory a reacţionat două săptămâni mai târziu, când a transmis un drept la replică postului Antena 3 în care preciza că:

„Informaţiile prezentate nu sunt adevărate. Fundaţia Batory nu a fost niciodată angajată în nicio afacere cu bitcoin sau criptomonede şi niciodată nu a acordat granturi către nicio entitate din România.”

Până la momentul redactării acestui raport, DIICOT nu a comunicat şi nu a comentat în niciun fel informaţiile publicate de Lumea Justiţiei.

Când presa fără mamă şi fără tată apără familia tradiţională

Referendumul din 6 şi 7 octombrie 2018, privind revizuirea articolului 48 din Constituţie referitor la definiţia familiei, a înregistrat câteva recorduri negative prin atitudinea neprofesionistă a unor actori de pe piaţa media.

Postul B1TV, prin emisiunea moderată de Silviu Mănăstire, „Dosar de politician”, s-a remarcat prin maniera dezechilibrată în care a prezentat subiectul referendumului. Moderatorul şi-a asumat public şi vehement opţiunea de vot şi, în fiecare dezbatere dedicată temei referendate a invitat publicul să participe la vot şi să voteze DA. Postul TV a fost sancţionat de CNA, pentru lipsa de echilibru, cu somaţie publică, după mai bine de trei luni de la comiterea abaterilor.

Tot după trei luni a venit răspunsul CNA cu privire la difuzarea unui spot plătit de PSD şi difuzat de posturile Antena 3, B1TV şi România TV, în care cetăţenii erau invitaţi să voteze DA la referendum, unele dintre argumentele prezentate în spot fiind degradante pentru persoanele care se opuneau acelui referendum sau care îl boicotau: „Ce înseamnă NU la Referendum? Acordul tău pentru ca în viitor căsătoria să se poată realiza între două persoane de acelaşi sex. Sau mai multe. Doi bărbaţi şi o femeie. Trei femei şi patru bărbaţi. Un bărbat şi un ficus. Sau între o femeie şi altceva.”

Posturile de televiziune care au difuzat acest spot au scăpat nesancţionate întrucât, conform CNA, forul nu mai putea solicita intrarea în legalitate, deoarece nu mai era difuzat de nicio televiziune.

Postul Digi 24 nu a dedicat spaţiu special pentru dezbateri în jurul referendumului pentru revizuirea familiei. Însă, în zilele premergătoare votării, postul a început difuzarea unor mini-interviuri în care apăreau preoţi care promovau importanţa familiei tradiţionale. Întrebat de Pagina de Media care este scopul acestei campanii, dacă este produsă de Digi 24 şi de ce au fost aleşi doar preoţi pentru a discuta despre familie, postul de televiziune nu a oferit niciun răspuns la vremea respectivă.

În prima zi de votare, pe 6 octombrie, singurele posturi care au îndemnat populaţia la vot au fost Antena 3 şi România TV, celelalte posturi de ştiri tratând marginal subiectul referendumului.

Referendumul pentru revizuirea articolului 48 din Constituţie nu a atins cvorumul de 30%, Curtea Constituţională confirmând invalidarea acestuia pe 18 octombrie 2018.

Omagii pentru politicieni, de la publicaţii finanţate cu bani publici

În noiembrie 2018, Revista Q Magazine, care beneficiază de contracte de finanţare din bani publici, a publicat un articol omagial la adresa Vioricăi Dăncilă, caracterizată în text drept „premierul-minune”, „un om de desăvârşit bun-simţ, neconflictual, opusul isteriei şi al limbajului suburban”. Articolul a fost semnat de Nora Noapte, semnătură folosită în Revista QMagazine şi în articole laudative la adresa lui Liviu Dragnea şi critice la adresa oponenţilor acestuia, potrivit HotNews.

Agenda publică întreţinută cu bani publici

Sfârşitul anului 2018 a venit cu o amplă investigaţie realizată de jurnaliştii de la Newsweek România, care făcea publică lista jurnaliştilor şi consultanţilor care aveau contracte cu PSD.

Ancheta Newsweek a reconstruit circuitul contractelor şi entităţilor care intermediau plăţi către jurnalişti şi formatori de opinie care s-au consacrat în platourile televiziunilor apropiate de PSD.

Pe lista publicată de Newsweek, printre beneficiarii acestor contracte se află Doru Buşcu (Caţavencii), Bogdan Chirieac (dcnews.ro, invitat cu precădere la posturile Antena 3, România TV şi TVR 1), sociologii Marius Pieleanu şi Mirel Palada, dar şi jurnaliştii Răzvan Savaliuc şi Adina Anghelescu de la Lumea Justiţiei. Doru Buşcu a fost singurul care a oferit clarificări în legătură cu aceste contracte cu PSD, despre care a afirmat că „sunt contracte cu firme private şi punct”. Mai mult, Buşcu a negat orice legătură cu PSD şi a apreciat că subiectul a fost politizat excesiv în spaţiul public.

Pe 21 februarie 2019, G4Media anunţa, pe surse, că Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi declanşat o investigaţie privind modul în care PSD a cheltuit subvenţiile de la bugetul de stat în anii 2016 şi 2017, în anchetă fiind vizate şi contractele cu instituţiile de presă.

Tot G4Media, publica pe 11 martie 2019, o listă a clienţilor PSD în anii 2017 şi 2018, listă pusă la dispoziţie de deputatul liberal Florin Roman, care ar fi obţinut documentul chiar dintr-o notă de informare a Autorităţii Electorale Permanente, după ce derulase un control la PSD. Şi această listă confirma legături financiare directe între mai multe entităţi media şi partidul de guvernământ.

Concluzii:

• 2018 a fost un an de testare a strategiilor editorial-electorale, în care instituţiile de presă politizate şi-au fidelizat publicul cu aceleaşi subiecte şi obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea alegerilor din 2019 şi 2020.
• Prin diferite mecanisme de finanţare şi prin impunerea propriei agende, actuala putere subminează grav independenţa presei şi dreptul la corecta informare a cetăţenilor.
• În cazul instituţiilor de presă pro guvernamentale s-au înregistrat cele mai multe tentative de promovare de fake news.
• Media nu mai este spaţiu de dezbateri, ci de confruntări. Uneori, există riscul să fii luat pe sus şi de adversarii politici şi de moderatori.
• Şi anul trecut a continuat campania de denigrare a mişcărilor civice şi a organizaţiilor critice cu partidele de guvernământ, precum şi a instituţiilor de presă prezentate de presa fidelă puterii ca fiind parte din „propaganda sistemului”.

Recomandări pentru jurnalişti:

• Asumaţi vă coduri etice şi organizaţi vă în structuri asociative pentru a vă proteja drepturile şi interesele profesionale.
• Apăraţi vă demnitatea profesională sancţionând derapajele etice, inclusiv pe cele constatate în propria redacţie.
• Invocaţi clauza de conştiinţă când nu consideraţi etice practicile redacţiei.
• Păstraţi o distanţă faţă de mediul politic. Legăturile prea apropiate cu politicienii riscă să vă compromită credibilitatea.
• Nu confundaţi partizanatul politic, în favoarea intereselor particulare ale unor actori politici, cu asumarea firească a unor opţiuni ideologice bazate pe principii şi valori.
• Nu contribuiţi la inflamarea discursului public prin insulte, ameninţări, instigări, linşaje mediatice.
• Evitaţi compromisurile profesionale, deoarece vă pot decredibiliza permanent în conştiinţa breslei şi a publicului.
• Nu toleraţi abuzurile patronatelor, întrucât acestea decredibilizează presa în ansamblu.
• Informaţi organizaţiile de media dacă sunteţi victime ale presiunilor sau ale cenzurii.
• Verificaţi cu atenţie sursele din care vă culegeţi informaţia.

Recomandări pentru proprietarii de media:

• Folosirea presei ca instrument de obţinere a influenţei politice şi/sau economice poate funcţiona pe termen scurt, dar, în perspectivă, această abordare duce la falimentul moral şi financiar al instituţiilor de presă şi al celor care le instrumentalizează. Respectul pentru public este cea mai sigură investiţie.
• Propaganda mediatică nu este o garanţie a succesului politic, economic sau juridic. Pierdeţi bani şi compromiteţi jurnalismul investind în propagandă.
• Presa responsabilă e un câştig pe termen lung. Investiţi în profesionalizarea angajaţilor media şi asiguraţi le jurnaliştilor şi editorilor un mediu de lucru independent.
• Existenţa în redacţii a unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitură, coduri etice, documente care să reglementeze relaţia jurnalist editor patronat) vă poate apăra de acuzaţiile de cenzură.