Poţi şti dacă o ştire e un "fake" sau nu? Cum poţi verifica veridicitatea unei informaţii? Unde trebuie să te uiţi? De ce au luat amploare ştirile false?
Câteva sfaturi pentru consumatorii de presă, într-un Ghid de validare şi verificare a informaţiilor, redactat de Ella Nica - Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP).
Sunt sfaturi, pentru că „nu există un vaccin pentru dezinformare”.
„Check-list” pentru validarea informaţiilor din online
- Verficarea URL-ului sursei - Ajută la evaluarea credibilităţii sursei
- Verificarea adresei sponsorilor către care trimit eventualele materiale publicitare - Oferă indicii despre interesul din spatele articolului
- Frecvenţa postării articolelor - Relevă dacă site-ul respectiv are o activitate susţinută sau sporadică
- Identificarea sursei primare - Relevă veridicitatea sursei
- Cercetarea mediului online pentru identificarea utilizatorilor care postează sau accesează sursa
- Autorul - Unde lucrează? Ce afiliere are? Ce educaţie are? Ce alte articole a mai scris? A fost citat de alte surse?
- Articol - Este de actualitate? Este publicat în premieră sau reprezintă o variantă actualizată? Care este frecvenţa publicării?
- Modul de reflectare - Material informativ, de opinie sau propagandă? Informaţiile sunt documentate sau pot fi combătute? Există divezi care susţin informaţiile? Autorul este obiectiv şi imparţial?
Ce trebuie să te întrebi când citeşti o ştire?
Trebuie luată informaţia "pe nemestecate"? „Gândirea activă” este esenţială, când ai de-a face cu o informaţie care "miroase" a fake (şi nu numai).
Trebuie să te întrebi, spune Ella Nica:
- De ce a apărut informaţia în spaţiul public?
- De ce în acel moment şi nu în altul?
- Este parte a unui plan mai amplu de comunicare strategic (chiar şi în sensul neetic al cuvântului)?
- Cui foloseşte această informaţie? Cine are de pierdut? Este utilă pentru mine?
Propune şi o serie de soluţii practice, însă care „necesită timp” pentru că „nu există un vaccin pentru dezinformare”:
- Educaţia
- Gândirea critică
- Respectarea unui cod etic minimal
- Utilizarea adecvată a tehnologiei
- Reprofesionalizarea celor care livrează informaţia: jurnaliştii şi comunicatorii.
De ce s-a dezvoltat fenomenul „fake-news”?
Un posibil răspuns din Ghidul semnat de Ella Nica:
„S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informaţia, evident, poate fi furnizată şi diseminată, în online, în special, de oricine”.
Ghidul propune câteva soluţii împotriva intoxicaţiei cu informaţii false. În special, punctează faptul că totul pleacă de la noi şi de la modul în care ne raportăm la informaţiile care apar în spaţiul public.
„Putem verifica individual, noi singuri, şi este cât se poate de simplu, cu condiţia să gândim activ”
Documentul vine cu câteva metode care ar putea ajuta cititotii să „valideze informaţiile”, atât cele din online, cât şi cele din presa tradiţională.
„Este mai uşor să acceptăm informaţii „fake”. Nu ţine de gradul de inteligenţă, ci de anumite erori de gândire umană, de lipsa unei gândiri critice, de obişnuinţe. Se întâmplă oricui”, subliniază de la început autoarea.
Cele mai importante cauze care au alimentat fenomenul: „Credem ce convine sistemului nostru valoric”
Acelaşi ghid, redactat de Ella Nica, trece în revistă şi patru cauze importante care au amplificat răspândirea ştirilor false:
- Existenţa unor super experţi în comunicare, chiar neetici, ce pun interesul clientului înainte de orice. Pentru ei, scopul scuză mijloacele şi folosesc arta manipulării cu talent. Fenomenul s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit.
- Informaţia furnizată şi diseminată, în online, de oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem şti cum ne alegem sursele de informare, cum le validăm.
- Deprofesionalizarea mass-media: subfinanţare, salarii neplătite, lipsa învăţării pe tot parcursul vieţii, lipsa unor măsuri care să ajute branşa la dezvoltare sustenabilă şi a comunicatorilor.
- Credem ce convine sistemului nostru valoric, creat în timp, în funcţie de ce am consumat, ca informaţie.
Citeşte şi: Fenomenul „fake news”, dezbătut la Bucureşti: „S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit”
Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
Trimite un comentariu