Fenomenul „fake news”, dezbătut la Bucureşti: „S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit”

PARTENERIAT. Cum putem scăpa de Fake News? Cum putem contracara fenomenul?

„Fenomenul s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informaţia, evident, poate fi furnizată şi diseminată, în online, în special, de oricine.

Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem şti cum ne alegem sursele de informare”, arată un ghid de validare şi verificare a informaţiilor redactat de Ella Nica - Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP).

A luat amploare odată cu evoluţia tehnologică şi social media, iar impactul asupra societăţii este luat în discuţie de specialiştii în domeniu.

„Fake news un fenomen complex şi foarte greu de definit. Fake news înseamnă informaţii noi sau vechi, alături de opinii inflamate răspândite masiv în zona online”, subliniază Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.

Ce înseamnă „fake news”? De ce fenomenul „fake news” are puterea de a influenţa atât de mult percepţia publică şi comportamentul public? Cât de importante sunt platformele de „fact check-ing”?

La câteva dintre aceste întrebări au încearcat să răspundă specialişti din domeniu, invitaţi la conferinţa „Fake News - O anatomie a mistificării sociale” organizată de Asociaţia Română de Relaţii Publice (ARRP).

„Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Avem acces la telefonul mobil de dimineaţa până seara. Suntem bombardaţi cu informaţie, iar lucrul foarte important este cum diferenţiem sursele de încredere faţă de celelalte”, notează unul dintre invitaţi Cesare Valli, managing director SEC

În deschiderea evenimentului au vorbit doi specialişti în relaţii publice din Europa: Cesare Valli, managing director SEC Sp.A Italy şi Paul Holmes, fondatorul şi preşedintele „The Holmes Report" (prin skype). De asemenea, au tras câteva concluzii asupra fenomenului Angela Cristea, şeful reprezentantei Comisiei Europene în România şi Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.

„Scopul minciunii este să creeze confuzie. Dacă acest lucru se întâmplă avem un atac fundamental la adresa democraţiei”, notează şi Angela Cristea, şeful reprezentantei Comisiei Europene în România în cadrul aceluiaşi eveniment.

Paginademedia.ro - partener media al evenimentului - prezintă câteva dintre concluziile sesiunii de deschidere a conferinţei - „Fake News - O anatomie a mistificării sociale”.

Cesare Valli, managing director SEC:

Cesare Valli este unul dintre veteranii relaţiilor publice din Europa. De câţiva ani, lucrează la una dintre cele mai mari firme de PR, advocacy şi comunicare strategică din lume.

„Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme.

Avem acces la telefonul mobil de dimineaţa până seara. Suntem bombardaţi cu informaţie, iar lucrul foarte important este cum diferenţiem sursele de încredere faţă de celelalte.

Ştirile negative vând mult mai bine decât cele pozitive.

Viteza caracterizează viaţa noastră, iar ca jurnalist uneori nu ai timp să verifici informaţia (ne referim şi la cei de pe platformele de fact-cheking).

În trecut, jurnaliştii aveau şi o zi la dispoziţie să verifice informaţiile, acum reacţia ar trebui să fie la secundă.

Reţelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferenţierea unor potenţiale informaţii bune, de unele cu potenţial fake news.”

Valli a fost preşedintele „Hill & Knowlton Strategies” din zona mediteraneeană şi de est a Europei şi a condus prima campanie de privatizare din Italia.

Are experienţă în gestionarea proiectelor integrate de comunicare, precum şi în campaniile de comunicare corporativă şi de produs.

Angela Cristea, şeful reprezentantei Comisiei Europene în România:

Are peste 20 de ani de experienţă în managementul comunicării instituţionale şi a lucrat în România, Turcia şi Egipt.

„Campaniile de dezinformare de pe perioada campaniei electorale nu au avut succes. Dezinformarea înseamnă de cele mai multe ori minciuni.

Adevărul e ca o ceapă, cu mai multe straturi. Trebuie pătruns în profunzine, în schimb minciuna e ca o gogonea. Scopul minciunii este să creeze confuzie. Dacă acest lucru se întâmplă avem un atac fundamental la adresa democraţiei.

Tehnologia a dat o amploare dezinformării. Lucrăm cu „fact-checkeri”, doar că trebuie să mai dezvoltăm şi alte câteva unelte ca să îi ajutăm.”

În 2010, Angela Cristea a devenit unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, responsabil pentru extinderea UE şi politica de vecinătate.

Din 2011, a lucrat pentru Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, unde a fost şeful Departamentului de Comunicare şi a pregătit campania de informare privind reforma politicii agricole comune la nivelul UE.

Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA:

Este profesor universitar şi decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

„Fake news un fenomen complex şi foarte greu de definit. Fake news înseamnă informaţii noi sau vechi, alături de opinii inflamate răspândite masiv în zona online.

Google, Facebook şi Twitter au aderat la un ghid de bune practici în acest sens.

Una dintre principalele modalităţi de combatere a dezinformării este să luăm urma banilor, adică cine plăteşte pentru un anumit conţinut de pe o anume platformă.”

Alina Bârgăoanu este şi membru al Grupului de experţi la nivel înalt privind ştirile false şi dezinformarea online - Comisia Europeană, preşedinte al CA al Institutului European din România şi autor al cărţii ”#FAKENEWS. Noua cursă a înarmării”.

Paul Holmes, fondatorul şi preşedintele „The Holmes Report":

„Nu există relaţii publice fără democraţie, dar nici democraţie fără relaţii publice. Relaţiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri.

Nu o să pretind că fake news este un fenomen nou, însă fake news-ul de astăzi circulă cu o viteză mare în online.Trebuie să ne asigurăm că relaţiile publice transmit informaţii verificate cu acurateţe.

De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact checking au nevoie de susţinerea noastră.”

„The Holmes Report" este un instrument ce vine în sprijinul specialiştilor în PR, oferind analize şi insight-uri ale industriei de relaţii publice. Holmes este şi fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competiţii de PR din lume.