Transformarea presei în instrument de propagandă politică mai vizibilă ca oricând, relaţiile periculos de apropiate ale unor politicieni faţă de anumite instituţii media şi intensificarea acţiunilor de poliţie politică se numără printre presiunile făcute asupra presei în 2012, se arată în raportul FreeEx.
În 2012, Preşedintele Traian Băsescu a reluat ideea din 2010 privind includerea presei ca vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale. Campaniile mediatice împotriva unor magistraţi şi a unor instituţii precum ANI, consemnate în contextul acerbei bătălii politice din 2012, au fost invocate de Preşedinte drept argument în favoarea acestei propuneri.
Băsescu a subliniat că trebuie găsită împreună cu Ministerul Justiţiei o soluţie de protejare a justiţiei, făcând referire direct la soluţii legislative: „Avem această vulnerabilitate şi ea probabil că trebuie tratată legal. Pentru că nu se utilizează numai împotriva instituţiilor care fac parte din sistemul de justiţie al României, se utilizează şi împotriva altor instituţii”.
Recomandări similare conţine şi raportul MCV al Comisiei Europene din ianuarie 2013. Raportul MCV recomandă României „revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii efi ciente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului şi împotriva exercitării de presiuni nejustifi cate şi a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar şi a instituţiilor
implicate în combaterea corupţiei”.
Agenţi sub acoperire în redacţia Jurnalul Naţional
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a recunoscut public că are agenţi sub acoperire infiltraţi în redacţii. Subiectul este dezbătut de mai mult timp în interiorul breslei, dar acum este prima oară când apar documente ce atestă astfel de practici.
Cotidianul.ro a publicat pe data de 15 august o serie de documente purtând antetul şi ştampila Serviciului Român de Informaţii. Documentele atestă existenţa unui agent sub acoperire în interiorul redacţiei Jurnalul Naţional, identificat sub numele conspirativ de Sofia Teodorescu. Conform documentului publicat, acesta oferea informaţii ofiţerilor SRI cu privire la contextul apariţiei unui material despre SRI în paginile cotidianului, a persoanelor implicate în apariţia lui, a profilului autorului, a atmosferei din redacţie, cu un interes special acordat posibilei existenţe a unui „atac mediatic” la adresa SRI.
Articolul care a stârnit interesul SRI a apărut pe 16 ianuarie 2006 sub titlul „Armata SUA îngroapă gaura neagră a SRI”, fiind semnat de Răzvan Belciuganu. Într-un comunicat transmis câteva zile mai târziu, SRI a admis autenticitatea documentelor publicate de cotidianul.ro. Pe 16 august trustul Intact a anunţat că îl concediază pe Valentin Zaschievici, unul dintre cei patru redactori-şefi ai ziarului. Întrebat dacă el este Sofia Teodorescu sau ştie cine ar putea fi acel personaj, Zaschevici a declarat: „Nu am nici măcar certitudinea existenţei acestui personaj”.Preşedintele interimar Crin Antonescu şi USL cer serviciilor de informaţii şi Procuraturii să identifi ce şi pedepsească „duşmanii poporului”. În luna august, Crin Antonescu, preşedinte interimar al României după suspendarea lui Traian Băsescu, a susţinut că imaginea negativă a României a fost rezultatul unei acţiuni deliberate şi a cerut serviciilor de informaţii să-i identifice pe cei responsabili: „(…) trebuie să înţelegem totuşi mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată.
Acţiuni de poliţie politică împotriva unui jurnalist.
Jurnalistul Narcis Daju de la publicaţia locală online GorjNews a depus în ianuarie 2013 o cerere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj pentru a afla dacă în ultimii doi ani au fost emise autorizaţii de interceptare a comunicaţiilor sale telefonice şi/sau a comunicaţiilor sale ambientale. Daju nu a primit nicio înştiinţare în acest sens şi s-a adresat Parchetului pentru a afla dacă a fost sau nu urmărit. Din informaţiile trimise de Parchet rezultă că jurnalistului i-au fost ascultate telefoanele în ianuarie şi februarie 2012 şi interceptate comunicaţiile prin internet în februarie şi martie 2012, în cadrul unui dosar penal care avea ca subiect un interlop local, Şerban Doru Aristică, zis Habitu.
Motivaţia procurorilor a fost că jurnalistul ar fi ţinut legătura cu inculpatul şi ar fi avut cunoştinţă de date ce priveau activitatea de urmărire penală, însă nu a adus nicio probă în sprijinul acestor afirmaţii. Din rechizitoriu reiese că a fost interceptat şi un alt număr de telefon care era folosit de întreaga redacţie GorjNews. În urma interceptărilor, nu au rezultat date care să justifice urmărirea penală şi nu s-a procedat la redarea convorbirilor şi comunicaţiilor în procese verbale.
Activist civic hărţuit. Patru angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Argeş au descins acasă la părinţii şi vecinii activistului Mihai Bumbeş şi i-au interogat fără mandat. Poliţiştii erau îmbrăcaţi în civil şi au pus întrebări despre viaţa personală a acestuia şi o presupusă deţinere ilegală a unor arme de foc. Poliţiştii au întrebat-o pe doamna Bumbeş „cât de des vine pe-acasă„ fiul ei, „dacă are maşină şi carnet de conducere„, „de când nu a mai fost pe-acasă„, „dacă deţine arme de foc„.
Când femeia a refuzat să răspundă poliţiştilor, aceştia au ameninţat-o şi au şantajat-o, spunându-i că trebuie să se prezinte la secţia de poliţie pentru a da declaraţii, altfel fiul său va avea de suferit. De asemenea, cei patru poliţişti au mers şi la cabinetul medical din localitate unde au solicitat asistentei medicale informaţii din fişa medicală a lui Bumbeş.
ActiveWatch şi Miliţia Spirituală au cerut Poliţiei Argeş să facă public mandatul care a permis acţiunea şi să prezinte şi indiciile conform cărora Mihai Bumbeş ar deţine o armă.
Activistul a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Rezoluţia Parchetului din 12 decembrie 2012 îi identifică pe cei patru poliţişti care au efectuat vizita la familia Bumbeş.
Conform informaţiilor obţinute de procurori, vizita agenţilor de poliţie s-a efectuat în baza unei solicitări venite la adresa Inspectoratului de Poliţie Argeş din partea Serviciului de Protecţie şi Pază Bucureşti. Solicitarea viza obţinerea de informaţii în legătură cu deţinerea de armament în mod legal de către Mihail Bumbeş, existenţa unor preocupări ale acestuia privind obţinerea de armament şi furnizarea de date privind comportamentul acestuia.
Presiuni judiciare asupra presei. Doi jurnalişti de la Jurnalul Naţional şi-au găsit numele în Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul deputatului Boldea, trimis în judecată pentru înşelăciune, constituire de grup infracţional organizat şi alte infracţiuni. În dosar apar transcrierile unor convorbiri telefonice între unul dintre inculpaţi (Boza Bogdan Alexandru) şi doi jurnalişti de la Jurnalul Naţional. Unul dintre ei este menţionat cu numele integral, celălalt este identificat cu iniţialele. Din conţinutul dosarului reiese că publicaţia şi cei doi jurnalişti ar fi derulat o campanie de presă la comanda
unuia dintre inculpaţii din dosar, că au făcut presiuni, că au acţionat la ordinele şi în interesul inculpaţilor.
Jurnalist, colonel fără voie
Un alt subiect controversat a fost cel al jurnaliştilor care au fost avansaţi în grad de către Ministrul Apărării Gabriel Oprea. Pe 21 iunie, postul de televiziune Antena3 a dat publicităţii un document al Ministerului Apărării Naţionale care atesta că jurnalistul Robert Turcescu ar fi fost înaintat la gradul de colonel de către fostul Ministru al Apărării, generalul Gabriel Oprea. MApN a confirmat existenţa documentului. Turcescu a susţinut că nu a avut cunoştinţă de această avansare, că nu a făcut armata şi că nu avea niciun grad militar astfel încât să poată fi avansat colonel. Singura sa legătură cu Armata ar fi fost un curs de bună guvernare absolvit în cadrul Colegiului Naţional de Apărare în anul 2010 şi câteva prelegeri susţinute în cadrul aceleiaşi instituţii în 2011.
Într-o scrisoare adresată Ministrului Apărării Naţionale, Turcescu a solicitat anularea ordinului respectiv şi revenirea la statutul său de persoană fără stagiu militar, precizând că, în cazul în care cererea sa nu este satisfăcută, va acţiona în judecată MapN.
Agerpres pedepseşte jurnaliştii care pun întrebări incomode
La începutul lunii iulie, jurnalistul Agerpres Claudiu Zamfir, acreditat la Guvern, a trimis un set de întrebări la Biroul de Presă al Palatului Victoria, către Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Executivului, şi către Anca Alexandrescu, şeful departamentului de comunicare al instituţiei. Claudiu Zamfir solicita informaţii despre salariul generalului Wesley Clark, fost comandant NATO şi proaspăt instaurat în funcţia de consilier onorific pe securitate şi economie al lui Victor Ponta. Clark este membru în conducerea unei companii petroliere care are operaţiuni în domeniul gazelor de şist în Polonia. La câteva ore de la trimiterea întrebărilor pe e-mail, şefii jurnalistului l-au anunţat că nu se mai ocupă de Guvern.
Cenzură la România literară. Profesorul universitar Rodica Zafiu a încetat colaborarea
cu revista „România literară” după ce directorul publicaţiei, Nicolae Manolescu, i-a refuzat tipărirea unui articol despre plagiatul premierului Victor Ponta. Materialul cu titlul „Stilistica plagiatului” a fost scos de pe site la o zi după publicare, refuzându-i-se apariţia în ediţia tipărită. Publicat ulterior în revista „Dilema Veche”, articolul critică dur lucrarea ştiinţifică publicată de premierul Victor Ponta. Nicolae Manolescu a declarat atunci că nu i-a publicat materialul Rodicăi Zafiu pentru că nu e „normal să ne amestecăm sau să ne pronunţăm în privinţa unor lucruri care sunt în discuţia sau în analiza unui organism al statului”.
USL vrea cenzură. În plină campanie electorală, filiala din Ocna Mureş a Uniunii Social Liberale a cerut unui jurnalist să retragă toate articolele şi comentariile cu referire la candidaţii USL. Pe 2 mai, biroul de presă local al USL a trimis, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, un comunicat în care cerea jurnalistului arădean Kolozsvari Csaba, proprietarul şi administratorul site-ului OcnaMuresonline.ro, „retragerea tuturor articolelor şi comentariilor publicate pe site până la această dată, în care este folosit numele, profesia, funcţia deţinută de candidaţii” USL. Potrivit aceluiaşi comunicat, „Biroul de Presă al USL, urmărind evoluţia articolelor şi comentariilor publicate pe site-ul OcnaMuresonline.ro, constată că echidistanţa clamată de d-voastră [se face referire la jurnalist – n.n.] a dispărut, fiind evidentă orientarea site-ului în susţinerea candidatului PD-L”.
TVR cenzurează un spot electoral. În noiembrie 2012, Televiziunea Română a refuzat difuzarea unui spot pentru alegerile parlamentare al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Spotul cuprindea următorul mesaj: „Nu am intrat în spaţiul Schengen din cauza corupţiei la nivel înalt. Şi acest lucru nu ne place. Şeful nostru e FMI. Nu ne place. Oare, România e prea mare pentru politicieni sau conducătorii sunt prea mici pentru România? Noi avem soluţii. Să ne luăm soarta în propriile mâini. Vrem o Transilvanie europeană într-o Românie federală! Vrem autonomie. În 9 decembrie, votaţi soluţia transilvană pentru România. Votaţi Partidul Popular Maghiar din Transilvania!”
Jurnalişti linşaţi mediatic şi politic. Schimbările politice din vară au adus cu sine o serie de atacuri politice la adresa unor jurnalişti cu păreri critice la adresa guvernării USL. Carmen Valică, corespondenta România Actualităţi la Bruxelles, Liliana Ciobanu, jurnalistă freelance colaboratoare a CNN şi The Economist, Vlad Odobescu, redactor YahooNews, Raul Sanchez Costa, de la cotidianul El Pais (fost bursier al Institutului Cultural Român), Mirel Bran (corespondent al cotidianului francez Le Monde),
Valentina Pop (EU Observer) au fost acuzaţi în Cotidianul.ro că manipulează opinia publică din străinătate în favoarea preşedintelui Traian Băsescu, făcând parte dintr-o „conspiraţie” împotriva Uniunii Social Liberale. Ei au fost denumiţi „agenţi anti-români” aflaţi în solda preşedintelui, plătiţi de Institutul Cultural Român.
Jurnalişti-politicieni şi politicieni-jurnalişti. În noua legislatură întâlnim pe băncile parlamentului o serie de foşti jurnalişti sau proprietari de presă, printre care se află: Sorin Roşca Stănescu (senator PNL, fost director şi acţionar la cotidianul Ziua şi alte publicaţii), Gabriela Vrânceanu Firea (senator in partea PSD, fost prezentator ştiri TVR şi moderator la Antena1 şi Antena3), Tudor Barbu (deputat PP-DD, fost jurnalist la OTV), Sebastian Ghiţă (deputat PSD, patron România TV şi alte publicaţii locale), Dan Voiculescu (senator PC, proprietar al trustului Intact, prin intermediul familiei sale).
Rareş Bogdan, una dintre vedetele postului RealitateaTV, a fost protagonistul unui eveniment transformat în show mediatic. Pe 19 octombrie, Comitetul Naţional Executiv al PNL l-a inclus pe lista pentru a participa la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Ziaristul s-a declarat onorat de ofertă şi a cerut timp pentru a analiza propunerea: „Nu ştiu dacă e momentul acum pentru mine, dar cert e că e o onoare”, a declarat acesta.
Există însă şi traseul invers – avem politicieni care au devenit moderatori ai unor talk-show-uri politice, cum ar fi Lavinia Şandru, fost lider al Partidului Iniţiativa Naţională, care a preluat la începutul lui 2013 funcţia de moderator al unei emisiuni la Realitatea TV.
„Protestatari” plătiţi de televiziunile de ştiri. Învăţătoarea Cristiana Anghel, cea care a intrat în greva foamei în 2010 atunci când Guvernul Boc a redus salariile bugetarilor cu 25%, a devenit celebră datorită mediatizării de care a avut parte la postul Antena3 în anii 2011 şi 2012. Din declaraţia de avere reiese că Anghel a fost plătită de Antena3 pentru participările la emisiunile sale cu suma de 13.613 lei în 2011. În 2012, Cristiana Anghel a devenit senator USL.
Stenograme PNL referendum. Stenogramele şedinţelor staff-ului de campanie al PNL din perioada campaniei pentru referendumul pentru demiterea Preşedintelui au scos la iveală modul în care agenda editorială a unor televiziuni era stabilită de staff-ul de campanie al USL. „Propun întâlnire între Relu Fenechiu, Dan Motreanu, Mihai Voicu şi presa noastră să stabilim un target. Mă interesează să ne focusăm pe demitere, fără polemici.[…] Nu vor face emisiuni la comandă, trebuie să le dăm teme de atac pe golăniile din ministere”, a declarat Relu Fenechiu, potrivit stenogramelor. De asemenea, în stenograme apare o listă cu o serie de personalităţi din societatea civilă propuse de PNL să participe le emisiunile TVR Info (Daniel Dăianu, Ilie Şerbănescu, Stelian Tănase, Cristian Pârvulescu, Dinu Giurescu, Alex Cumpănaşu, Radu Călin Cristea, Dan Pavel, Zoe Petre).
Medaliaţi la Olimpiadă, insultaţi de jurnalişti. Până şi medaliaţii olimpici au căzut victime ale acestui conflict politico-mediatic. După ce a obţinut medalia de argint la judo în cadrul Olimpiadei de la Londra, sportiva Alina Dumitru a răspuns întrebărilor jurnaliştilor cu privire la prezenţa sa la referendumul de demitere a preşedintelui. Sportiva a declarat că nu a votat, fapt ce a stârnit furia lui Victor Ciutacu, moderator la Antena2, invitat la emisiunile de dezbatere ale Antenei3 şi redactor-şef la Jurnalul Naţional.
Ciutacu a comentat pe contul său de twitter: „Idoliţa snobilor cu acces la net, Alina Dumitru, e vexată că n-au sunat-o nici suspendatul, nici interimarul. Deci nu votează, nu se bagă. (...) Să tacă dracu’ din gură, nu să fi e ofuscată că n-au sunat-o mărimile. O să ia bani de la la stat pentru medalie.” Colegul său de trust, Mircea Badea, a comentat: „O doare mâna cu care votează, că i-a făcut brazilianca armbar şi a bătut-o la zero”.
Televiziuni şi jurnalişti de partid. Televiziunile din Trustul Intact au fost folosite în anul
electoral 2012 ca instrument de propagandă politică a USL. Exploatarea politică a manifestaţiilor din ianuarie 2012, campaniile concertate de denigrare a membrilor CSM şi a unora din membrii Curţii Constituţionale, atacurile împotriva Institutului Cultural Român, campania de susţinere a fostului premier Adrian Năstase, condamnat la închisoare, au fost numai câteva din cazurile în care televiziunea Antena3 a funcţionat ca o veritabilă „coloană a cincea” a grupării politice înfiinţate de fostul colaborator al Securităţii, Dan Voiculescu (Partidul Conservator, membru al Uniunii Social Liberale), fostul patron al Trustului Intact, tatăl actualului patron al trustului, Camelia Voiculescu.
Mai mulţi politicieni ai USL au mulţumit Antenelor pentru sprijinul acordat în campania electorală (Victor Ponta, Radu Stroe). Printre aceştia s-a numărat şi Liviu Dragnea, şeful de campanie al USL, care a transmis „mulţumiri pentru felul în care Antena 3 a ajutat USL să ajungă la putere”.
Jurnalistul Grigore Cartianu, fost director editorial la Adevărul până în ianuarie 2013, a lansat în luna noiembrie o carte despre demiterea preşedintelui Băsescu. La evenimentul de lansare, jurnalistul a afirmat: „În vara aceasta m-am simţit mai puţin ziarist, ci mai mult un luptător pe tărâmul democraţiei. În vara asta m-am simţit un soldat pe frontul adevărului”. În cadrul aceluiaşi eveniment, patronul şi moderatorul de emisiuni la televiziunea Naşul TV, Radu Moraru, a declarat: „Referitor la titlul cărţii, «Jurnalul unui
puci ratat», vreau să spun că nu ei au ratat, ci noi am reuşit să le dejucăm jucăria, noi i-am făcut să rateze”.
Atacurile mediatice la adresa politicienilor au depăşit adeseori nu numai limitele unui limbaj civilizat, dar şi cadrul deontologic. O serie de acuzaţii au fost făcute în lipsa oricăror dovezi sau fără prezentarea opiniei părţii acuzate. Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul zilei, a publicat pe 22 octombrie în Evenimentul Zilei un articol care acuza faptul că o cursă Tarom Bucureşti-Bruxelles a fost întârziată cu 40 minute până s-a urcat la bord şi europarlamentara Daciana Sârbu, soţia premierului Victor Ponta. Articolul invocă „surse europarlamentare PD-L” În urma unui comunicat Tarom care menţionează că respectiva cursă a decolat la timp, Evenimentul Zilei a prezentat scuze cititorilor ziarului şi Dacianei Sârbu pentru informaţiile eronate pe care le-a publicat.
„Mitică” dictează în televiziuni. Dumitru Dragomir (zis „Mitică”), preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a trimis la jumătatea lunii martie un e-mail către compania de cablu RCS-RDS în care amintea corporaţiei că în contractul de drepturi există o clauză prin care televiziunea nu are dreptul să aducă prejudicii de imagine conducătorilor fotbalului. RCS-RDS a retrimis e-mail-ul lui Dragomir propriilor angajaţi fără nici un fel de alt comentariu. Această clauză contractuală există şi în acordul LPF cu Antena 1.
Mai mult, preşedintele LPF a obţinut din partea televiziunilor care deţin drepturile de televizare ale Ligii I (DigiSport, Dolce Sport şi Antena 1- GSP TV) şi promisiunea ca bannerele afişate de fani în tribune să nu fie filmate şi difuzate.
Trimite un comentariu