Povestea din spatele poveştii. Un singur ziarist a reuşit să îi facă o poză lui Radu Mazăre, când era adus la Bucureşti. Un ziarist care a fost chiar în avionul cu care Mazăre a fost adus la Bucureşti. A luat şi cadre video. Sonia Simionov, de la Observatorul Antenei 1.
Jurnalista Antena 1 a fost sursa de la care toată presa a preluat, apoi imaginile.
Cum s-a apropiat de Mazăre, pentru a nu stârni bănuiele escortelor? Cum a luat cadrele, fără să fie observată? Cum s-a "camuflat", în avion, pentru a nu fi recunoscută?
"Mi-am pus o şapcă în cap şi ochelari de soare la ochi. M-am ascuns un pic doar pentru că nu am vrut să provoc, prin interesul meu jurnalistic pentru publicul nostru, o situaţie neprevăzută", povesteşte Sonia Simionov pentru Paginademedia.ro.
Paginademedia.ro a discutat cu Sonia Simionov şi vă spune povestea unei exclusivităţi.
O exclusivitate în care decisivă a fost predocumentarea şi cunoaşterea regulilor din astfel de situaţii. Şi discreţia.
Sonia Simionov, pentru Paginademedia.ro:
"Ştiam legea şi cunoşteam procedurile. Sunt informaţii publice. Trebuie doar să dai un search pe site-urile potrivite. Ştiam că orice extrădat stă pe ultimele scaune în avion, că va fi escortat de poliţişti, că nu va purta cătuşe şi că nu are voie să interacţioneze cu nimeni altcineva decât cei din escortă.
Ştiam că urcă primul în avion şi coboară ultimul. Din nou, informaţii publice. Având aceste date, am căutat să stau cât mai în spate.
Mi-am propus să obţin câteva secunde de imagini cu el şi una-două fotografii. Fără să agit apele. Asta am şi făcut."
Cum a luat cadrul:
"Am ales un moment în care toată lumea era agitată şi era forfotă".
Cum se purta lumea, în avion?
"Să ştii că foarte puţini pasageri din avion l-au recunoscut. Mai mult unii dintre cei care mergeau la baie. Fiind pe ultimul rând, treceau inevitabil pe lângă el. Nimeni nu a intrat în vorbă cu el şi nici el nu a încercat asta.
Nici escorta nu a fost prea evidentă, poliţiştii erau în haine civile şi, de fiecare dată când se apropia cineva de baie, destul de discret, încercau să îl acopere pe Mazăre de privirile oamenilor.
Nu au fost impuse nici măsuri speciale pentru pasageri, nici nu a fost anunţată prezenţa lui Mazăre în avion", a povestit Sonia Simionov pentru Paginademedia.ro.
Preluarea unei exclusităţi, a unei informaţii pentru care un coleg de breasă a muncit, rămâne, încă, o problemă.
Sonia Simionov:
"Am ales să pun watermark cu numele meu. Asta a dat ocazia unor televiziuni, site-uri, publicaţii... etc să nu respecte exclusivitatea programului de ştiri Observator şi să „fure” această fotografie de pe pagina mea fără să menţioneze sursa. Nici eu, nici postul. Lucru total neprofesionist.
Au lăsat doar uşor vizibil numele meu scris pe fotografie. Bine, pot să menţionez şi despre un anumit post de televiziune care a preluat imaginile filmate de mine şi difuzate în jurnalul Observator la 5 minute după difuzarea lor şi nu a pus chiar nicio sursă", a povestit pentru Paginademedia.ro Sonia Simionov.
„Jurnaliştii” acestui post şi-au însuşit total toată munca mea şi a colegilor mei. Şi, crede-mă, nu a fost deloc uşor să fac tot ce am povestit aici..."
O poveste de jurnalist, detaliată în interviul pentru Paginademedia.ro:
Paginademedia.ro: Cum a apărut ideea de a merge în avionul care îl aduce pe Mazăre. Cine a avut
ideea?
Sonia Simionov: Ideea de a încerca să mergem cu acelaşi avion cu care a fost adus Radu Mazăre a venit din considerente jurnalistice. Mazăre făcea deja obiectul ştirilor de câteva zile, de când s-a aflat că va fi extrădat. Se ştia şi traseul. Era pe toate posturile de sâmbătă. Şi interesul public, în mod vizibil, era unul foarte mare.
Am considerat că trebuie să facem în aşa fel încât să oferim publicului nostru, oamenilor care se uită la Observator, tot ce putem despre subiect. Despre "cine a avut ideea" nu cred că este foarte relevant pentru articol.
Paginademedia.ro: V-aţi luat măsuri de precauţie ca să nu se ştie că este cineva de la presă în avion?
Sonia Simionov: Mi-am luat măsurile pe care şi le-ar fi luat orice jurnalist. Dacă le pot numi măsuri. Cu toate că îmi făceam doar meseria, nu era ceva necesar, am ales un mic camuflaj :).
Nu m-am machiat, mi-am pus o şapcă în cap şi ochelari de soare la ochi (vezi foto). M-am ascuns un pic doar pentru că nu am vrut să provoc, prin interesul meu jurnalistic pentru publicul nostru, o situaţie neprevăzută.
Am filmat escorta pe pistă de la poarta de îmbarcare şi pe Radu Mazăre, în avion.
Am evitat să fiu văzută sau să interacţionez cu el. Repet, pentru a nu provoca o situaţie incomodă pentru mine, pasageri, poliţişti sau compania aeriană.
Paginademedia.ro: Cum aţi aflat care este zborul? Cu cât timp înainte?
Sonia Simionov: Înţeleg întrebarea, dar, după cum bine ştii, un jurnalist nu-şi divulgă sursele niciodată. Aşa că aceste informaţii vor rămâne ale mele... Cu menţiunea că nu aici am făcut noi diferenţa. Am spus deja, presa aflase de cu vreo două zile înainte traseul escortei. Multe posturi au dat informaţia.
Diferenţa am făcut-o când şi cum am hotărât să alăturăm - imagini – informaţiei.
Paginademedia.ro: Când ai zburat la Paris?
Sonia Simionov: Din nou, un aspect pe care prefer să nu-l făc public. Sunt convinsă că vei înţelege asta.
"Am căutat să stau cât mai în spate. Fără să agit apele"
Paginademedia.ro: Ai avut loc aproape de zona în care stătea Mazăre în avion?
Sonia Simionov: Ştiam legea şi cunoşteam procedurile. Sunt informaţii publice. Trebuie doar să dai un search pe site-urile potrivite. Ştiam că orice extrădat stă pe ultimele scaune în avion, că va fi escortat de poliţişti, că nu va purta cătuşe şi că nu are voie să interacţioneze cu nimeni altcineva decât cei din escortă.
Ştiam că urcă primul în avion şi coboară ultimul. Din nou, informaţii publice. Având aceste date, am căutat să stau cât mai în spate.
Mi-am propus să obţin câteva secunde de imagini cu el şi una-două fotografii. Fără să agit apele. Asta am şi făcut.
Imediat ce am reuşit să fac ce mi-am propus m-am aşezat pe scaunul meu şi m-am comportat ca orice alt pasager.
Paginademedia.ro: Cum ai reuşit să faci poza şi înregistrarea? Te-a observat cineva?
Sonia Simionov: Nu cred că a observat cineva ce am făcut. Pentru că am ales un moment în care toată lumea era agitată şi era forfotă. Am fost discretă şi nimeni nu mi-a simţit prezenţa ca fiind una ieşită din comun.
Paginademedia.ro: Lumea din avion l-a recunoscut pe Mazăre? Cum au reacţionat? A încercat cineva să vorbească cu el?
Sonia Simionov: Să ştii că foarte puţini pasageri din avion l-au recunoscut. Mai mult unii dintre cei care mergeau la baie. Fiind pe ultimul rând, treceau inevitabil pe lângă el. Nimeni nu a intrat în vorbă cu el şi nici el nu a încercat asta. Chiar în situaţia în care în avion era şi fiul lui. Au schimbat doar câteva gesturi.
Nici escorta nu a fost prea evidentă, poliţiştii erau în haine civile şi, de fiecare dată când se apropia cineva de baie, destul de discret, încercau să îl acopere pe Mazăre de privirile oamenilor.
Nu au fost impuse nici măsuri speciale pentru pasageri, nici nu a fost anunţată prezenţa lui Mazăre în avion.
"E obligatoriu să fii discret, să nu provoci, să nu instigi"
Paginademedia.ro: Ai avut emoţii că, deşi eşti în acelaşi avion, nu vei reuşi să faci o captură foto sau video?
Sonia Simionov: În mod clar, chiar şi dacă ai avea toate datele, tot nu-ţi garantează nimeni că vei surprinde ceva foto sau video. Cunosc legea, ştiu procedurile în astfel de cazuri şi îmi cunosc şi drepturile. Chiar şi aşa, nu e o situaţie cu care te întâlneşti în fiecare zi.
E obligatoriu să fii discret, să nu provoci, să nu instigi, să nu creezi situaţii neprevăzute care ar putea duce la cine ştie ce probleme. Aşa că, atunci când intri în rolul de "jurnalist sub acoperire", adrenalina îşi face de cap. Dacă o controlezi, totul e ok. Asta am făcut şi... mi-a ieşit.
Nimic nu ar fi justificat un scandal în cazul în care aş fi exagerat. Nu am dorinţe de „senzaţional” în mine...
Paginademedia.ro: A avut cineva bănuieli că eşti de la presă? Dacă da, cum au reacţionat?
Sonia Simionov: Pe tot parcursul drumului nu mi-a dat nimeni de înţeles că ştie că sunt jurnalist. Repet, am fost foarte discretă. Abia la final, după aterizarea pe Otopeni, când am avut un schimb de priviri cu unul dintre poliţişti, doi oameni de lângă mine m-au întrebat dacă nu cumva sunt Sonia de la Observator. Dar nu au făcut o „ştire” din asta în avion.
Paginademedia.ro: La cât timp de la decolare ai reuşit să iei imaginile? Când le-ai trimis în redacţie?
Sonia Simionov: Am filmat atunci când am putut, fără să provoc şi fără să fiu văzută. Şi am trimis imaginile în timp util pentru jurnalul Observator.
Paginademedia.ro: După aterizare, ai coborât printre primii? Ai încercat să te mai apropii de zona lui?
Sonia Simionov: După aterizare am coborât din avion atunci când mi-a venit rândul să ies pe culoar. Nu am încercat să mă mai apropii. El oricum cobora ultimul, potrivit procedurii. Eu aveam ce mi-am propus şi, poate că insist, nu doream un scandal pe care reuşisem deja să-l evit cu succes.
Despre preluările cu probleme: Au lăsat doar uşor vizibil numele meu scris pe fotografie
Paginademedia.ro: Cum au preluat colegii de breaslă informaţiile şi imaginile tale exclusive? Au marcat corect sursa? Ai pus poza şi pe contul personal de Facebook, cu numele tău watermark. Am văzut posturi care au preluat poza de la tine şi posturi care au luat poza de la Observator.
Sonia Simionov: Eh, aici e altă discuţie. Eu sunt jurnalist, dar lucrez pentru un program, Observator - Antena 1. După ce a fost difuzat jurnalul, după ce m-am asigurat că îmi susţin exclusivitatea prin Observator, am hotărât să postez o fotografie (pe la ora 23:00 cred...) cu Radu Mazăre pe pagina mea de Facebook: Sonia Simionov.
Am ales să pun watermark cu numele meu. Asta a dat ocazia unor televiziuni, site-uri, publicaţii... etc să nu respecte exclusivitatea programului de ştiri „Observator” şi să „fure” această fotografie de pe pagina mea fără să menţioneze sursa. Nici eu, nici postul. Lucru total neprofesionist.
Au lăsat doar uşor vizibil numele meu scris pe fotografie. Bine, pot să menţionez şi despre un anumit post de televiziune care a preluat imaginile filmate de mine şi difuzate în jurnalul Observator la 5 minute după difuzarea lor şi nu a pus chiar nicio sursă.
„Jurnaliştii” acestui post şi-au însuşit total toată munca mea şi a colegilor mei. Şi, crede-mă, nu a fost deloc uşor să fac tot ce am povestit aici...
Nu este prima dată când mi se întâmplă şi cred că nu o să fie nici ultima. Sunt jurnalist de nouă ani şi nu am făcut astfel de „hoţii” niciodată şi nici nu am de gând. Am fost şi eu la un moment dat în pielea celor care „au stat la uşa unui eveniment”.
Nu e comod, dar asta m-a ambiţionat şi tot ce am făcut a fost să încerc să dobândesc mai mult, cu decenţă şi deontologie, data viitoare. Nu am furat. Eu ştiu cine sunt, ştiu şi cât valorez şi ce pot face ca jurnalist.
Chiar dacă nu percep asta (furtul) ca pe o normalitate şi mi-aş dori să nu se mai întâmple, sunt mulţumită că au ce prelua de la mine. :) Înseamnă că fac ceva important, nu? :)
Paginademedia.ro: Întrebare de invidie profesională :) Cum a reuşit doar Sonia Simionov, de la Observator, să urce în avion, iar alţi jurnalişti nu?
Sonia Simionov: Asta a fost cea mai puţin complicată parte. Urcarea în avion. Accesul era liber pentru oricine avea un bilet. Cât despre toată povestea? Cred că Sonia Simionov şi-a dorit mai mult... :)
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Auzi ce zic antenisto/pesedistii: " Ăsta este adevărat jurnalism" :-))))) Oamenii astia n-au simtul ridicolului?