Organizaţiile de media: Libertatea de exprimare nu are nevoie de noi legi, ci de protecţie

Recomandările Comisiei Europene ar putea da idei politicienilor, spun organizaţiile de media într-o poziţie trimisă Paginademedia.ro:

“Există un risc real ca afirmaţii de tipul celor din MCV (“revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi iniţiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situaţie cu care ne confruntăm în fiecare an.”

Organizaţiile de media spun că în România există mijloace de protecţie şi asigurare a libertăţii de exprimare, cu condiţia să fie …utilizate.

“Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalat constant de organizaţiile de media şi de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înşine am acuzat public şantajul, hărţuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească.

Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice şi profesionale şi afectează grav credibilitatea presei. Dar organizaţiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecţie a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparaţii suficiente cu condiţia să fie utilizate”, spun ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, APADOR-CH - Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki şi Centrul pentru Jurnalism Independent.

Legat de CNA organizaţiile susţin că, deşi “funcţionarea din ultimul an a lăsat foarte mult de dorit, aceasta nu este o chestiune ce ţine de cadrul normativ, ci de abilitatea unei instituţii de a aplica legea independent de mediul politic”

“Asigurarea independenţei şi a bunei funcţionări a acestei instituţii constitutie o miză ce necesită sprijinul CE, însă nu este nevoie de modificarea normelor cu privire la conţinutul comunicării jurnalistice, ci de voinţă din partea clasei politice.”

Poziţia completă, în continuare:

Organizaţiile semnatare îşi exprimă nedumerirea şi îngrijorarea cu privire la constatările şi recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media.

Considerăm că acestea fac abstracţie de cadrul legal în vigoare şi de standardele care rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ignoră profilul clasei politice româneşti, care adeseori a încercat să retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative. Există un risc real ca afirmaţii de tipul celor din MCV (“revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi iniţiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situaţie cu care ne confruntăm în fiecare an.

Prezenţa unor astfel de menţiuni în raport sugerează că actuala practică a instanţelor româneşti este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei, ceea ce poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertăţii de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenţei CEDO, libertatea de exprimare este protejată şi atunci cînd presa exagerează, ofensează, şochează, atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei şi lupta anti-corupţie.

De altfel, tot în luna ianuarie CE a lansat Raportul asupra Libertăţii Media şi a Pluralismului (RLMP), care semnalează, la nivel UE: „limitarea independenţei media rezultând din interferenţa privată şi comercială” şi, respectiv, problema „concentrării proprietăţii asupra mass-media şi consecinţele acestei concentrări asupra libertăţii şi pluralismului media şi asupra independenţei jurnaliştilor”. Cu alte cuvinte, instrumentalizarea media pentru reglarea de conturi politice nu este efectul activităţii independente a jurnaliştilor, ci al mercenarizării acestora de către proprietarii instituţiilor media. Recomandările din RLMP sunt edificatoare: măsuri destinate consolidării pluralismului, a independenţei organismelor de reglementare – deci şi a Consiliului Naţional al Audiovizualului - şi a instituţiilor publice de radio şi televiziune.

În acest context, atragem atenţia că legislaţia în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum şi Legea Audiovizualului şi Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii conţin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viaţă privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătoreşti. Există deja decizii ale instanţelor pe noul Cod Civil care dau satisfacţie celor care au apelat la justiţie pentru a îşi proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass media.

Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalat constant de organizaţiile de media şi de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înşine am acuzat public şantajul, hărţuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească. Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice şi profesionale şi afectează grav credibilitatea presei. Dar organizaţiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecţie a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparaţii suficiente cu condiţia să fie utilizate.

În privinţa CNA, chiar dacă funcţionarea din ultimul an a lăsat foarte mult de dorit, aceasta nu este o chestiune ce ţine de cadrul normativ, ci de abilitatea unei instituţii de a aplica legea independent de mediul politic. Asigurarea independenţei şi a bunei funcţionări a acestei instituţii constitutie o miză ce necesită sprijinul CE, însă nu este nevoie de modificarea normelor cu privire la conţinutul comunicării jurnalistice, ci de voinţă din partea clasei politice.

Reamintim Comisiei Europene că libertatea de exprimare a fost una din cele patru condiţii impuse de CE României în perioada de preaderare, iar insulta şi calomnia au fost eliminate din Codul Penal cu numai şase ani în urmă, în pofida rezistenţei acerbe a clasei politice. Fără sprijinul Comisiei Europene şi fără presiunile exercitate de CE asupra autorităţilor de la Bucureşti, situaţia libertăţii presei ar fi fost mult mai gravă. De aceea, solicităm Comisiei Europene să îşi menţină preocuparea pentru protejarea libertăţii de exprimare în România şi să rămână un avocat al acestui drept în faţa autorităţilor române.

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei APADOR-CH - Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki Centrul pentru Jurnalism Independent