ActiveWatch. „Discursul urii”, anul trecut. Derapaje de la Viorica Dăncilă, Iohannis sau CTP. Cuvântul „autist”, popular printre politicieni

Cum s-a manifestat „discursul urii” în România, anul trecut? ActiveWatch, în raportul anual pe această temă, a trecut în revistă exemplele care ilustrează cel mai bine „principalele tendinţe în materie de hate speech”.

Maghiarii şi minorităţile sexuale au fost principala ţintă pentru instigarea la ură şi intoleranţă.

Politicienii, jurnaliştii sau persoanele publice au avut un comportament rasist, misogin sau xenofob. Gigi Becali, Viorica Dăncilă sau Cristian Tudor Popescu se găsesc pe lista celor care au discriminat sau au instigat la ură în anumite intervenţii publice.

• Viorica Dăncilă, premierul Românei, a folosit expresia „autişti” atunci când s-a referit la cei care „dezinformează UE”.

• Klaus Iohannis, preşedintele României, a folosit de asemenea cuvântul „autist” într-un dintre discursurile sale:

„Nu putem să ne facem că suntem autişti şi să ne prefacem că nu se discută OUG pentru amnistie”, a spus Iohannis.

• Mihai Tudose a avut o replică discriminatorie pentru cetăţenii maghiari:

„Dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag”, a spus Tudose.

• Gigi Becali este şi el în raport, cu câteva afirmaţii misogine la adresa Vioricăi Dăncilă.

• Şi numele jurnalistului Cristian Tudor Popescu se află în raport. Gazetarul i-a numit „handicapaţi mintal” pe susţinătorii familiei tradiţionale:

„O să-i numesc pe cei care ies în stradă la mitingul ăsta, o să-i numesc mitingul handicapaţilor mintal”, a spus CTP.

• Numele lui Cristian Tudor Popescu a mai apărut şi în povestea „pavianului cu mantie”, când a comparat coafura Vioricăi Dăncilă şi blana pavianului cu mantie. El a fost amendat atunci de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu 1.000 de lei. Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză jurnalistului.

Cazul publicaţiei Times New Roman este trecut în raport. Publicaţia fost amendată, după publicarea unui articol cu titlul „Curva lui Dragnea, asaltată de PSD-işti”.

CNCD a concluzionat, în unanimitate de voturi, că titlul „creează o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa femeilor membre PSD”

De altfel, pentru cele mai multe derapaje de acest fel au existat reclamaţii către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

„CNCD continuă să fie cea mai activă instituţie atunci când vine vorba de sancţionarea discursului instigator la ură (...) deşi debutul lui 2018 a fost marcat de suspiciuni servilism politic în ceea ce priveşte activitatea instituţiei”, subliniază ActiveWatch.

Raportul celor de la Active Watch notează că în 2018 a aplicat amenzi în valoare de 84.000 de lei. Cele mai multe dintre amenzi „au fost date pentru discursuri de ură care au vizat femeile”.

„Instituţia a aplicat 26 de amenzi şi 17 avertismente. Comparativ cu datele prezentate în ediţiile trecute ale acestui raport, valoarea totală a amenzilor a crescut spectaculos: în perioada octombrie 2015 - decembrie 2016 CNCD aplicase amenzi în valoare de 61.000 de lei; în 2017 cifra a fost de 34.000 de lei; în 2018 – 84.000 de lei”, potrivit raportului ActiveWatch.

O concluzie interesantă a documentului arată că: „Jurnaliştii sunt categoria de comunicatori faţă de care CNCD arată cea mai puţină clemenţă”

În spaţiul public au existat şi manifestări care încurajează diversitatea. Printre acestea amintim:

• Eveniment sportiv dedicat comunităţii LGBT la Cluj

• Marş de Ziua Conştientizării Autismului

• Ziua Internaţională a Romilor, sărbătorită la Cugir

Toate concluziile cu privire la discursul intolerant şi instigator la ură din România sunt prezentate în raportul anul întocmit de ActiveWatch.

RAPORTUL, PE LARG

Pe scurt din raport:

1. Manifestări ale intoleranţei în spaţiul public

• Maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură.

• Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional.

• Au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru.

• Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.

• Discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul.

2. Activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului

• CNA a aplicat, în 2018, un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.

• Sancţiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislaţiei audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporţie din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.

• CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancţiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ.

• CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituţiei, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat.

3. Activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

• Dintre toate instituţiile româneşti cu abilităţi în sancţionarea discursului instigator la ură, CNCD a soluţionat cele mai multe plângeri.

• În 2018, CNCD a îmbunătăţit cu aproape o săptămână durata medie de soluţionare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor a crescut semnificativ.

• Jurnaliştii sunt categoria de comunicatori faţă de care CNCD arată cea mai puţină clemenţă.

• Deşi spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în faţa presiunilor politice la care era (şi, posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea CNCD.

• CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnităţii umane.

Metodologie

Raportul anual cu privire la discursul intolerant şi instigator la ură în România, 2018, şi-a propus să treacă în revistă principalele tendinţe în materie de hate speech şi de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului.

Cercetarea s-a orientat asupra următoarelor domenii:

• manifestări ale intoleranţei în spaţiul public;
• manifestări publice de susţinere a diversităţii;
• activitatea principalelor instituţii cu competenţe în sancţionarea discursului instigator la ură;
• autoreglementări existente la nivelul media, partidelor politice şi federaţiilor sportive;
• legislaţie în vigoare şi propuneri legislative.

Cercetarea este în principal calitativă, realizată prin desk research, prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic. Ne-am propus să recoltăm şi să ilustrăm principalele tipuri de probleme care şi-au făcut cel mai vizibil prezenţa în spaţiul public.